Data lansării: 2026-02-06
Regizor: Tommy Bowers
Distribuție: Andi Guadarrama, Tommy Bowers, DC Agwu
Rating TMDb: 0
“Trash Attack”… Numele te face să te gândești la ceva prostesc, nu-i așa? Ei bine, e prostesc, dar într-un mod genial, aproape subversiv. De fapt, de când l-am văzut, mă tot gândesc dacă nu cumva e una dintre acele comedii horror care se iau prea puțin în serios ca să nu te mai surprindă cu o idee inteligentă la fiecare cinci minute.
Premisa, în sine, e absolut dementă: o acumulare masivă de gunoaie, lăsată de izbeliște, prinde viață și începe să atace oamenii. Nu e vorba doar de un monstru, ci de o armată de monstruleți puțind a descompunere, fiecare cu propria personalitate oribilă. Iar eroii noștri… hai să spunem doar că nu sunt tocmai echipa Avengers. Andi Guadarrama are un aer de fată pierdută, dar cu o determinare ascunsă sub stratul de cearcăne, în timp ce Tommy Bowers pare mai preocupat să supraviețuiască decât să salveze lumea. DC Agwu completează trio-ul cu un umor sec și o capacitate incredibilă de a transforma orice situație într-o glumă proastă (dar amuzantă).
Povestea, la prima vedere, pare simplă: supraviețuire, fugă, înfruntare. Dar Bowers, care se pare că a și regizat nebunia asta, reușește să introducă niște straturi subtile, niște întrebări despre consum, despre neglijența față de mediu, despre vinovăție și despre, bineînțeles, cât de ridicolă poate fi condiția umană. Nu te aștepta la un discurs moralizator, însă. Totul e împachetat într-un sos gros de gore, umor negru și replici memorabile.
Ceea ce mi-a plăcut enorm a fost atmosfera. Undeva între un film cu buget redus din anii ’80 și o parodie inteligentă a filmelor cu monștri, “Trash Attack” emană un farmec aparte. Efectele speciale, deși evidente, sunt realizate cu o pasiune molipsitoare, iar decorurile urbane degradate completează perfect tabloul dezastrului.
Ritmul e alert, fără a fi obositor. Nu ai timp să te plictisești, dar nici nu te simți sufocat de avalanșa de evenimente. Scenele de acțiune sunt bine coregrafiate și presărate cu momente de umor absurd. Pe scurt, e un roller-coaster emoțional cu miros de pubelă.
Nu e un film pentru toată lumea, asta e sigur. Dacă ești sensibil la scene violente sau dacă nu suporți umorul negru, mai bine stai departe. Dar dacă ești fan al filmelor horror cu un strop de satiră și o doză bună de nebunie, “Trash Attack” s-ar putea să fie exact ceea ce căutai. E genul de film pe care îl urmărești cu prietenii, râzi cu gura până la urechi și apoi discuți despre el ore în șir, încercând să înțelegi ce naiba tocmai ai văzut.
Și apropo de filme nebunești… parcă m-a dus cu gândul la *Braindead*.