Data lansării: 2025-12-17
Regizor: Josh Price
Distribuție: Dominic Otore
Rating TMDb: 0
Am ieșit de la cinema cu un sentiment… ciudat. Nu știam dacă să râd, să mă sperii sau să mă întreb serios ce tocmai am văzut. Vorbesc despre “Terror of the Ratman”, o chestie bizară care pendulează constant între horror și comedie neagră. E genul ăla de film pe care fie îl urăști, fie îl iubești. Eu? Sunt undeva la mijloc, dar cu un zâmbet tâmp pe față.
Ideea de bază e simplă, dar execuția e… specială. Un orășel liniștit e terorizat de o creatură pe jumătate om, pe jumătate șobolan. Sună a serie B direct-to-video, nu? Ei bine, nu e chiar așa. Regizorul, Josh Price, pare că s-a inspirat din tone de filme horror clasice, dar le-a amestecat într-un blender cu mult umor absurd și un strop de comentariu social. Nu e nimic subtil, e ca o palmă peste față, dar o palmă amuzantă.
Povestea urmărește un grup pestriț de locuitori care încearcă să supraviețuiască atacurilor bestiei. Avem șeriful obez și incompetent, adolescenta rebelă cu o pasiune pentru Arme, savantul nebun care crede că știe totul și, bineînțeles, Dominic Otore, actorul principal, care dă viață unui personaj… să zicem, neconvențional. Nu pot să vă spun exact cine e personajul lui ca să nu stric surpriza, dar e clar că se distrează de minune în rolul ăsta.
Atmosfera e stranie. Pe de o parte, ai scene sângeroase și momente de tensiune autentică. Pe de altă parte, ai replici hilare și situații complet absurde. E ca și cum ai urmări un film horror regizat de Monty Python. Ritmul e inegal. Uneori, lucrurile se mișcă repede și ești prins în acțiune. Alteori, ritmul scade brusc și ești lăsat să te gândești la ce naiba se întâmplă. Dar chiar și în acele momente, filmul reușește să te țină captivat.
“Terror of the Ratman” nu e pentru toată lumea. Dacă ești genul de persoană care vrea un film horror serios și înfricoșător, probabil că vei fi dezamăgit. Dar dacă ești deschis la un film ciudat, amuzant și auto-conștient, s-ar putea să te distrezi de minune. E genul ăla de film pe care îl vezi cu prietenii, bei niște beri și râzi cu gura până la urechi.
M-a făcut să mă gândesc la “Bad Taste” de Peter Jackson.