Data lansării: 2025-12-04
Regizor: Benjamin Howard
Distribuție: Jake Holley, Colin McCalla, Riley Quinn Scott, Connor Storrie, Rib Hillis
Rating TMDb: 6.2
Tocmai am văzut “Riley”. M-a lăsat cu un nod în gât și cu gânduri care încă se învârt. Știam dinainte că Benjamin Howard e un regizor care nu se teme să sape adânc în emoțiile umane, dar aici chiar a depășit orice așteptare. Nu e un film ușor, asta vă spun de la început. E un carusel de trăiri intense, un labirint de alegeri dificile și consecințe imprevizibile.
Filmul urmărește, evident, parcursul lui Riley, un tânăr prins între visuri mărețe și realitatea crudă a unei vieți care nu-i oferă prea multe șanse. Îl vezi luptând, sperând, iubind și, inevitabil, dezamăgindu-se. Drumul lui e presărat cu obstacole care-ți dau senzația că se prăbușesc peste el, unul după altul. Nu e o victimă, însă. Riley are o forță interioară remarcabilă, o capacitate de a se ridica chiar și când pare că totul e pierdut.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult e autenticitatea personajelor. Nu sunt perfecți, nu sunt eroi fără cusur. Sunt oameni cu defecte, cu greșeli, cu slăbiciuni. Și tocmai asta îi face atât de reali, atât de aproape de noi. Jake Holley, în rolul lui Riley, e pur și simplu electrizant. Transmite o paletă largă de emoții, de la bucurie sinceră la disperare profundă, fără să cadă în melodramatic. Are o chimie incredibilă cu Riley Quinn Scott, a cărei interpretare e la fel de subtilă și de puternică. Colin McCalla și Connor Storrie completează perfect tabloul, aducând nuanțe și profunzime poveștii.
Regia lui Howard e impecabilă. Nu se grăbește, lasă scenele să respire, permite emoțiilor să se acumuleze treptat. Muzica, discretă dar omniprezentă, amplifică stările și te trage și mai adânc în universul filmului. M-a surprins și Rib Hillis cu o apariție scurtă, dar memorabilă. Atmosfera e apăsătoare, dar nu sufocantă. E un echilibru fin între speranță și disperare, între lumină și întuneric.
“Riley” nu e un film pentru toată lumea. Dacă ești în căutarea unei comedii ușoare sau a unui film de acțiune plin de efecte speciale, mai bine te orientezi spre altceva. E un film care te pune pe gânduri, care te provoacă să te confrunți cu propriile tale frici și incertitudini. E o oglindă a vieții, cu toate frumusețile și urâțeniile ei. Cred că va rezona mai ales cu cei care se simt pierduți, cu cei care se luptă cu proprii demoni, cu cei care caută un sens într-o lume adesea lipsită de sens. E pentru cei care nu se tem să simtă.
M-a amintit puțin de “Manchester by the Sea”.