Data lansării: 2026-02-04
Regizor: Eddie Stafford
Distribuție: Laura Kuenssberg
Rating TMDb: 0
Tocmai am văzut “Reform: Ready to Rule?”. M-a lăsat fără cuvinte. Serios. De obicei, documentarele politice mă plictisesc, dar ăsta… ăsta are un feeling complet diferit.
Nu o să vă spun despre ce e vorba exact, pentru că cred că e mai bine să intrați în el fără să știți prea multe. Dar vă pot spune că urmărește ascensiunea fulminantă a unui nou partid politic, Reform, și modul în care încearcă să se impună pe scena politică. E ca o fereastră deschisă direct în miezul mecanismelor de putere, cu toate strategiile, compromisurile și – uneori – mizeriile aferente.
Laura Kuenssberg, în rolul ei, e pur și simplu fenomenală. Are o prezență incredibilă, o capacitate de a scoate la iveală adevărul fără să fie agresivă. Nu e vorba doar de a pune întrebări dificile, ci și de a observa, de a simți pulsul. Cred că asta face diferența majoră.
Eddie Stafford, ca regizor, a reușit ceva remarcabil. A transformat un subiect potențial arid într-o poveste captivantă. E un echilibru delicat între a prezenta fapte și a crea o atmosferă, iar el îl stăpânește perfect. Nu e un film care îți dictează ce să gândești; te provoacă să tragi propriile concluzii. Și asta, după părerea mea, e marca unui documentar bun.
Ceea ce m-a frapat cel mai mult e felul în care filmul surprinde ambivalența. Nu e vorba de eroi și anti-eroi. Vezi oameni cu idealuri, dar și cu ambiții. Vezi compromisuri care sunt necesare, dar care te fac să te întrebi unde se termină principiile și unde începe pragmatismul. Te pune pe gânduri. Chiar și după ce se termină, rămâi cu o mulțime de întrebări în minte.
E un film intens, ritmat, dar nu agasant. Nu te simți sufocat de informații, ci mai degrabă absorbit de poveste. M-a emoționat, m-a enervat, m-a făcut să râd (uneori amar) și, mai presus de toate, m-a făcut să mă gândesc la politica în termeni mai umani.
Nu e un film pentru toată lumea. Dacă preferi blockbusterele pline de efecte speciale sau comediile romantice siropoase, probabil că nu o să-ți placă. Dar dacă ești interesat de politică, de societate, de modul în care funcționează lumea, dacă vrei să te confrunți cu întrebări grele și să fii provocat intelectual, atunci trebuie să-l vezi.
Eu una, l-aș recomanda oricui e interesat de jurnalism de investigație sau pur și simplu vrea să înțeleagă mai bine cum funcționează mașinăria politică. Te lasă cu un sentiment de… nu știu… poate de ușoară neliniște. Dar e o neliniște bună, constructivă. Te face să vrei să fii mai informat, mai implicat.
Mi-a amintit de “All the President’s Men”.