Data lansării: 2026-01-31
Regizor: Jeremiah Wheatley
Distribuție: Jose de Jesus Del Toro, Kate Malaisrie, Lisbet Ortiz, Alejandro Rivera, Victor Salgado
Rating TMDb: 0
Am ieșit din sala de cinema cu un sentiment straniu după ce am văzut “Otherway”. Nu e un film pe care-l uiți imediat. Din contră, te roade pe interior, te face să te gândești la alegeri, la consecințe, la ce înseamnă de fapt să fii cu adevărat liber. Nu e un film simplu, nu e entertainment pur, dar dacă ești dispus să te lași purtat într-o călătorie întunecată și provocatoare, atunci e pentru tine.
Povestea urmărește un grup de tineri care încearcă să scape de viața lor monotonă, sufocantă, într-un orășel uitat de lume. Sunt plini de vise, de frustrări, de o energie nebună, dar sunt prinși într-o capcană. O capcană pe care o conștientizează din ce în ce mai acut pe măsură ce anii trec. Soluția lor? O alegere radicală, o fugă spre un “alt drum”, un “otherway” care promite libertate și împlinire. Dar, bineînțeles, lucrurile nu sunt niciodată atât de simple.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost felul în care Jeremiah Wheatley a reușit să creeze o atmosferă apăsătoare, claustrofobică. Simți fizic disperarea personajelor, dorința lor arzătoare de a evada. Secvențele sunt lungi, contemplative, dându-ți timp să te conectezi cu emoțiile lor. Nu te grăbește nicăieri, nu te bombardează cu efecte speciale sau cu dialoguri inutile. Te lasă să respiri (sau mai bine zis, să te sufoci) odată cu ei.
Interpretarea actorilor este excelentă. Jose de Jesus Del Toro, Kate Malaisrie, Lisbet Ortiz, Alejandro Rivera, Victor Salgado – toți reușesc să aducă o autenticitate incredibilă personajelor lor. Nu sunt vedete de cinema, sunt oameni reali, cu defecte și calități, cu speranțe și temeri. Simți că-i cunoști, că ai putea să-i întâlnești pe stradă. Și poate că, într-un fel, i-ai și întâlnit deja.
Filmul nu oferă răspunsuri ușoare, nu-ți spune ce să crezi sau ce să faci. Nu e un manual de instrucțiuni pentru o viață mai bună. E mai degrabă o oglindă în care te poți privi pe tine însuți, în care poți vedea propriile tale frustrări, propriile tale dorințe ascunse. Te pune în fața unor întrebări dificile, la care poate că nu vrei să răspunzi.
Ritmul filmului este lent, contemplativ, dar nu plictisitor. Fiecare scenă, fiecare dialog, fiecare privire are un scop. Nu sunt momente moarte, nu sunt umpluturi. Totul contribuie la crearea unei atmosfere tensionate, care te ține cu sufletul la gură până la final. Un final care, trebuie să recunosc, m-a lăsat cu un nod în gât. Nu e un final fericit, nu e un final tragic. E un final realist, un final care te face să te gândești la ce urmează după “the end”.
Cred că “Otherway” este un film potrivit pentru cei care apreciază filmele independente, filmele care nu se tem să abordeze teme dificile, filmele care te provoacă să gândești. Nu e un film pentru cei care caută doar divertisment superficial, nu e un film pentru cei care se așteaptă la o poveste clasică, cu un erou și un final fericit. E un film pentru cei care sunt dispuși să se lase surprinși, să se lase provocați, să se lase emoționați.
Mi-a amintit puțin de “The Place Beyond the Pines”.