Data lansării: 2026-01-07
Regizor: Ric Roman Waugh
Distribuție: Gerard Butler, Morena Baccarin, Roman Griffin Davis, Tommie Earl Jenkins, Trond Fausa Aurvåg
Rating TMDb: 6.56
Mărturisesc, am așteptat “Groenlanda 2: Migrația” cu sufletul la gură. Primul film, cu toate că avea niște scăpări pe ici, pe colo, m-a prins într-un mod visceral. Era vorba despre ceva mai mult decât un asteroid care amenința planeta. Era despre familie, despre instinctul de supraviețuire și despre speranța care se agață cu disperare de ultima fărâmă de umanitate. Așa că, da, am fost nerăbdător să văd cum continuă povestea familiei Garrity.
Și pot să spun că nu am fost dezamăgit. “Migrația” nu este doar un simplu sequel, e o evoluție. Regizorul Ric Roman Waugh a reușit să păstreze tensiunea constantă, dar a adăugat un strat suplimentar de profunzime emoțională. Nu mai e vorba doar despre a fugi de pericol, ci despre a construi o nouă viață într-o lume post-apocaliptică. Și asta, dragilor, nu e deloc ușor.
Filmul ne aruncă direct în mijlocul acțiunii, urmărindu-i pe John, Allison și Nathan în încercarea lor de a găsi un loc sigur în Groenlanda. Dar, evident, nimic nu este simplu. Resursele sunt limitate, comunitățile sunt suspicioase, iar pericolele pândesc la tot pasul. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult a fost modul în care scenariul explorează dinamica relațiilor umane în astfel de circumstanțe extreme. Vedem altruism, dar și egoism cras. Vedem cooperare, dar și trădare. Vedem oameni care se ridică deasupra condiției lor, dar și oameni care se lasă pradă disperării.
Gerard Butler reușește să transmită perfect zbuciumul interior al unui tată care încearcă să își protejeze familia Cu orice preț. Morena Baccarin, la fel, e incredibilă în rolul unei mame care luptă să mențină unitatea familiei în fața adversităților. Roman Griffin Davis, deși încă tânăr, demonstrează o maturitate actoricească surprinzătoare.
Atmosfera filmului este apăsătoare, claustrofobică, dar și plină de speranță, paradoxal. Coloana sonoră contribuie enorm la crearea acestei atmosfere, amplificând momentele de tensiune și emoție. Ritmul este alert, dar nu obositor. Există suficiente momente de respiro pentru a ne permite să procesăm ceea ce vedem și să ne conectăm emoțional cu personajele.
Cred că “Groenlanda 2: Migrația” va fi pe placul celor care au apreciat primul film, dar și a celor care sunt fani ai genului acțiune-thriller cu elemente SF. E un film care te ține cu sufletul la gură de la început până la sfârșit, dar care te și pune pe gânduri despre ce înseamnă să fii om, despre ce contează cu adevărat în viață și despre puterea de a ne adapta și de a supraviețui chiar și în cele mai grele momente. Nu e un film perfect, sigur că nu, dar e un film care m-a emoționat și m-a făcut să mă gândesc la el mult timp după ce am ieșit din sala de cinema.
Dacă v-a plăcut ideea unui pericol cosmic și a luptei pentru supraviețuire, poate aruncați o privire și peste “The Road”.