Data lansării: 2025-07-25
Regizor: Rachel Grady
Distribuție:
Rating TMDb: 8
Am avut recent ocazia să văd “Folktales” și încă mai rumeg la el. Nu e genul de documentar pe care îl uiți a doua Zi, dimpotrivă, te urmărește cu niște întrebări simple, dar extrem de grele.
“Folktales” nu-ți servește un răspuns pe tavă, ci te aruncă într-o lume unde granița dintre realitate și legendă se estompează constant. Filmul urmărește mai multe comunități izolate, fiecare păstrătoare a unor povești transmise din generație în generație. Nu sunt basme clasice, cu zâne și prinți, ci mai degrabă încercări de a da un sens lumii înconjurătoare, de a explica fenomene inexplicabile, de a supraviețui, în fond, prin cuvinte.
Ceea ce m-a frapat cel mai mult este modul în care aceste povești, oricât de fantastice ar părea, sunt împletite cu viața de zi cu zi a oamenilor. Nu e vorba doar de niște istorisiri spuse la gura sobei, ci de un sistem de credințe care le ghidează acțiunile, care le dă un sentiment de apartenență, de continuitate. Am simțit o melancolie profundă uitându-mă la ei, ca și cum aș fi privit fragmente dintr-o lume pe cale de dispariție, o lume în care magia încă mai avea un loc.
Rachel Grady a făcut o treabă excelentă în a surprinde intimitatea acestor comunități. Nu e un documentar intruziv, care încearcă să scoată adevăruri la iveală cu forța, ci mai degrabă o observație atentă și respectuoasă. Simți că regizorul și echipa ei s-au integrat în viețile oamenilor, au câștigat încrederea lor și au reușit să redea autenticitatea poveștilor. Nu sunt actori profesioniști, desigur, dar asta nu contează. Vocea lor e mai puternică și mai emoționantă tocmai pentru că e sinceră, pentru că vine din adâncul sufletului.
Ritmul filmului e unul lent, contemplativ. Nu e un documentar plin de acțiune sau de efecte speciale. E mai degrabă o călătorie interioară, o invitație la reflecție. Nu e pentru toată lumea, recunosc. Dacă te aștepți la un divertisment ușor, s-ar putea să te plictisești. Dar dacă ești dispus să te lași purtat de valul poveștilor, dacă ești curios să descoperi alte perspective asupra lumii, atunci “Folktales” ar putea fi o experiență profundă și memorabilă. Cred că ar fi pe placul celor pasionați de antropologie, de mitologie, sau pur și simplu de povești bine spuse. E genul de film care te face să te gândești la propriile tale rădăcini, la poveștile care te-au format, la modul în care percepem realitatea.
M-a dus cu gândul la “Honeyland”.