Data lansării: 2026-01-16
Regizor: Roxanne Boisvert
Distribuție: Sasha Barry, Maya Misaljevic, Dennis Andres, Jess Brown, Colby Frost
Rating TMDb: 0
Tocmai am terminat de văzut “Don’t Trust the Quiet Ones” și încă mă mai cutremur. Un thriller psihologic exact pe gustul meu, din acela care te ține cu sufletul la gură de la un început aparent banal până la un deznodământ… ei bine, nu vă spun deznodământul. Dar e unul care te face să te gândești de două ori înainte să te încrezi în aparențe.
Filmul te aruncă direct în mijlocul acțiunii, fără introduceri lungi și plictisitoare. Cunoaștem un grup de tineri aparent normali, dar ceva nu se leagă. Unul dintre ei, mai retras și taciturn, începe să manifeste un comportament ciudat. La început sunt doar mici semne, gesturi discrete, priviri care te fac să te simți inconfortabil. Apoi, lucrurile escaladează treptat, tensiunea crește simțitor, iar suspansul devine sufocant.
Regia lui Roxanne Boisvert e inteligentă și subtilă. Nu se bazează pe artificii ieftine sau jump scares pentru a te speria. Ci mizează pe atmosfera apăsătoare, pe cadrele care sugerează pericolul iminent, pe muzica ce amplifică starea de neliniște. M-a impresionat felul în care a construit progresiv tensiunea, fără să divulge prea multe. Abia spre final realizezi amploarea pericolului.
Actorii sunt foarte convingători în rolurile lor. Sasha Barry reuşeşte să transmită perfect vulnerabilitatea personajului său, în timp ce Maya Misaljevic aduce un aer de mister şi ambiguitate care te face să te întrebi de partea cui este. Dennis Andres joacă foarte bine rolul tipului carismatic, dar cu un secret întunecat. Iar Jess Brown şi Colby Frost completează perfect grupul, aducând fiecare o nuanţă specifică. Însă, cel care m-a fascinat cel mai mult a fost actorul din rolul personajului “liniștit”. A reuşit să creeze o prezenţă atât de ameninţătoare fără să spună aproape nimic.
Mi-a plăcut foarte mult ritmul filmului. Nu se grăbește, dar nici nu se lungește inutil. Ia timpul necesar pentru a construi personajele, pentru a crea atmosfera, pentru a te face să te implici emoțional în poveste. Și, chiar dacă la un moment dat ai impresia că știi încotro se îndreaptă lucrurile, filmul reușește să te surprindă cu câteva răsturnări de situație neașteptate.
“Don’t Trust the Quiet Ones” nu este un film pentru oricine. Nu este un thriller sângeros sau plin de acțiune. Este un film psihologic, care te face să te simți inconfortabil, care te pune pe gânduri, care te bântuie mult timp după ce s-a terminat. Dacă îți plac filmele care explorează latura întunecată a psihicului uman, dacă apreciezi suspansul inteligent construit, dacă ești genul de persoană care preferă o atmosferă apăsătoare în locul efectelor speciale spectaculoase, atunci acest film este pentru tine. Dar, dacă ești sensibil sau ușor de speriat, mai bine te orientezi spre altceva. E un film care te lasă cu un sentiment de disconfort persistent, ca o umbră care te urmărește.
Îmi amintește oarecum de “The Gift”.
