Data lansării: 1982-06-25
Regizor: Hal Needham
Distribuție: Barry Bostwick, Michael Beck, Persis Khambatta, Edward Mulhare, Henry Silva
Rating TMDb: 4
MegaForce. Numele ăsta îmi sună a revistă de benzi desenate pe care o citeam pe ascuns când eram mic. Și, sincer, cred că asta e și senzația pe care o lasă filmul. E o aventură SF care nu se ia prea mult în serios, dar asta nu înseamnă că nu e distractivă. Dimpotrivă!
Imaginează-ți o unitate de elită, MegaForce, specializată în a interveni în conflicte internaționale. Ei nu sunt soldați obișnuiți, ci niște fel de cavaleri high-tech, cu motociclete super-modificate și tancuri care parcă au fost desenate de cineva care visa la Mad Max și Star Wars în același timp.
Șeful lor, Ace Hunter (jucat de Barry Bostwick, pe care poate îl recunoști din Rocky Horror Picture Show), e un personaj excentric, cu ochelari de soare care nu-i părăsesc niciodată și un stil de leadership… să zicem, non-convențional. Trebuie să conducă echipa într-o misiune periculoasă, peste granițele unei țări în conflict, pentru a ajuta un aliat aflat în dificultate.
Ce urmează e o nebunie totală. Secvențe de acțiune exagerate, efecte speciale cam “cheesy” (dar cu un farmec aparte!), dialoguri memorabile pentru motivele greșite și o coloană sonoră electronică care te face să te simți ca într-un joc video de la începutul anilor ’80. Nu e genul de film pe care îl urmărești pentru realism sau profunzime. E genul de film pe care îl urmărești pentru a te deconecta complet și a te distra.
Persis Khambatta, pe care o știi poate din Star Trek: The Motion Picture, aduce un plus de seriozitate (relativă, bineînțeles) în rolul unui ofițer de legătură. Iar Henry Silva, cu fața lui inconfundabilă, e un villain perfect pentru o astfel de producție.
Regia lui Hal Needham e exact ce trebuie pentru un film ca ăsta: directă, fără pretenții, axată pe spectacol și pe crearea unei atmosfere de “joacă de-a războiul” la scară mare. E clar că toți s-au distrat enorm pe platourile de filmare, iar energia asta se transmite și spectatorului.
Nu pot să spun că MegaForce e un film pentru toată lumea. Dacă ești fan al dramelor psihologice sau al filmelor de război realiste, probabil că vei detesta fiecare minut. Dar dacă ai o slăbiciune pentru filmele de acțiune SF cu un aer retro, nonșalant, și ești dispus să treci cu vederea unele imperfecțiuni, s-ar putea să te prindă. E ca o capsulă a timpului care te transportă într-o epocă în care efectele speciale nu erau perfecte, dar imaginația era nelimitată.
E un film perfect pentru o seară cu prietenii, cu mult popcorn și băuturi reci. Sau, de ce nu, pentru o vizionare singuratică, când vrei să uiți de toate grijile și să te bucuri pur și simplu de spectacol. Nu e un film care vrea să-ți schimbe viața, dar poate să-ți facă ziua mai bună.
Îmi aduce aminte de “Hawk the Slayer”.