Data lansării: 2025-10-03
Regizor: Raoul Peck
Distribuție: Damian Lewis, George Orwell, George W. BUSH, Viktor Orbán, Colin Powell
Rating TMDb: 7.5
Tocmai am ieșit de la “Orwell: 2+2=5” și încă sunt sub impactul lui. Nu e genul de documentar pe care îl uiți ușor, din contră, te urmărește mult timp după ce se termină genericul. Titlul, bineînțeles, dă tonul – o amenințare subtilă, dar persistentă, la adresa adevărului și a modului în care puterea încearcă să-l modeleze după bunul plac.
Raoul Peck reușește să facă o treabă magistrală, împletind imagini de arhivă cu interpretări dramatice și intervenții ale unor figuri istorice și contemporane. Nu e doar un documentar despre George Orwell, ci o analiză profundă a relevanței sale în contextul actual. Damian Lewis, de exemplu, aduce o intensitate remarcabilă în rolul naratorului, dând viață cuvintelor lui Orwell într-un mod care te face să te cutremuri.
Filmul nu este deloc o biografie clasică. Se concentrează mai degrabă pe ideile principale din “1984” și “Ferma Animalelor” și le examinează prin prisma evenimentelor recente. Vedem fragmente din discursurile lui George W. Bush și Viktor Orbán, intervenții ale lui Colin Powell, toate puse în oglindă cu viziunea distopică a lui Orwell. Montajul este impecabil, creând un ritm alert, dar care permite totuși reflecției. Uneori, te simți sufocat de avalanșa de informații, dar asta face parte din experiență, cred. Te obligă să fii atent, să analizezi, să nu te lași manipulat.
Ce mi s-a părut cu adevărat interesant este modul în care filmul explorează mecanismele prin care adevărul este distorsionat sau chiar fabricat. Nu e doar despre minciuni flagrante, ci despre subtilități, despre modul în care limbajul este folosit pentru a controla gândirea, despre cum frică poate fi folosită ca instrument politic. Toate acestea sunt ilustrate prin exemple concrete, care te fac să te întrebi cât de aproape suntem, de fapt, de lumea imaginată de Orwell.
Atmosfera este apăsătoare, uneori chiar sumbră, dar nu lipsită de speranță. Filmul nu vrea să te deprime, ci să te trezească, să te facă să fii mai conștient de pericolele care ne pândesc. Nu este o vizionare ușoară, e nevoie de atenție și de o anumită predispoziție pentru subiect. Nu l-aș recomanda cuiva care caută doar divertisment, dar dacă ești interesat de politică, de istorie, de filosofia modernă, atunci “Orwell: 2+2=5” este un film obligatoriu.
Este un film care te pune pe gânduri, care te provoacă să-ți chestionezi propriile convingeri și să nu accepți nimic de-a gata. Te face să te întrebi, la fel ca Winston Smith, dacă 2+2 fac cu adevărat 5, dacă adevărul este cel pe care ni-l prezintă autoritățile. Iar asta, cred eu, este cea mai mare realizare a acestui documentar.
Dacă v-a plăcut ideea, poate v-ar interesa “Noam Chomsky: Manufacturing Consent”.