Data lansării: 2026-02-13
Regizor: Aidan Walsh
Distribuție: Aidan Walsh, Steven Shaffer, Anthony Aubele, Brenden Aubele, Alexander Dorazio
Rating TMDb: 0
Deci, am văzut “THE ELF 2”. Nu mă așteptam la mare lucru, fiindcă, să fim serioși, câte sequel-uri reușesc să depășească originalul? Dar, surpriză, m-a prins de la primele cadre și m-a ținut cu sufletul la gură până la final. E un carusel nebun de horror, comedie neagră și un pic de thriller psihologic aruncat pe deasupra, perfect dozat.
Nu pot să vă spun despre ce e vorba exact, pentru că aș strica toată plăcerea. Dar vă pot spune că începe liniștit, aparent banal, cu o atmosferă familiară, ca o reuniune de familie ușor ciudată. Apoi, treptat, atmosfera se înăsprește, tensiunea crește și lucrurile o iau razna într-un mod spectaculos. Personajele, deja simpatice prin imperfecțiunile lor, se confruntă cu niște situații absolut halucinante.
Mi-a plăcut mult cum Aidan Walsh, și ca regizor, și ca actor, a reușit să echilibreze tonurile. Nu cade în ridicol, deși are toate premisele să o facă. Nu devine nici prea serios sau pretențios. Rămâne ancorat într-o realitate distorsionată, o oglindă strâmbă a fricilor noastre cele mai ascunse. Nu e un film pentru toată lumea, asta e sigur. Dacă te aștepți la o poveste simplă și predictibilă, mai bine te uiți la altceva. Dar dacă ai chef de ceva original, inteligent și cu un umor negru savuros, atunci “THE ELF 2” ar putea fi exact ceea ce cauți.
Steven Shaffer, Anthony Aubele, Brenden Aubele și Alexander Dorazio completează perfect echipa. Chimia dintre ei e evidentă și te trage în mijlocul acțiunii. Simți că ești acolo, alături de ei, prins în capcana asta demențială. Nu-mi amintesc să fi simțit o asemenea tensiune într-un film horror de multă vreme. Nu te sperie cu jump scares ieftine, ci te macină încet, te corodează pe interior, lăsându-te cu un sentiment de neliniște chiar și după ce se termină.
Ritmul e perfect. Nu te plictisești nicio secundă, dar nici nu te simți copleșit. Te lasă să respiri între scenele mai intense, ca să poți absorbi tot ce se întâmplă. E ca un montagne russe emoțional, cu urcușuri și coborâșuri abrupte, loop-uri amețitoare și viraje neașteptate. Și totul este filmat într-un mod elegant, cu cadre bine gândite și o coloană sonoră care amplifică senzația de pericol iminent.
Cred că e un film perfect pentru cei care apreciază horror-ul inteligent, care nu se bazează doar pe efecte speciale și sânge, ci care vrea să spună ceva mai mult. E pentru cei care nu se tem să exploreze zonele întunecate ale psihicului uman și care au un simț al umorului dezvoltat. E pentru cei care caută ceva diferit, care vor să fie surprinși și provocați. Nu e genul de film pe care îl uiți imediat după ce ai ieșit din sală. Te urmărește, te bântuie, te face să te gândești la el zile întregi.
M-a dus cu gândul la “Tucker & Dale vs Evil”.