Data lansării: 2026-02-13
Regizor: Lily Fouche
Distribuție: Lily Fouche, Lukas Alkdal, Ramona Chisom
Rating TMDb: 0
Am așteptat cu sufletul la gură „Sonar” și pot spune că nu m-a dezamăgit. E genul ăla de horror care se insinuează subtil sub piele, nu te sperie cu jump scares ieftine, ci cu o atmosferă apăsătoare, aproape sufocantă. Ştiţi senzaţia aia când simţi că ceva nu e în regulă, dar nu poţi pune degetul pe ce anume? Ei bine, filmul ăsta e construit în jurul acelei senzaţii.
Povestea e simplă la suprafață: un grup de prieteni se aventurează într-o cabană izolată, departe de civilizație, pentru un weekend relaxant. Relaxarea, însă, se transformă rapid într-un coșmar. Evenimente stranii încep să aibă loc, iar liniștea aparentă a pădurii ascunde ceva mult mai sinistru decât își imaginează ei. Nu vreau să spun prea multe despre ce se întâmplă exact, pentru că farmecul filmului stă tocmai în misterul care îl învăluie. Vă pot spune doar că fiecare scârțâit, fiecare umbră, fiecare sunet ciudat amplifică tensiunea până la punctul de rupere.
Lily Fouche, atât în rol de regizor, cât și de actriță, a reușit să creeze o atmosferă incredibil de claustrofobă. Modul în care camera se mișcă, lumina care se joacă cu umbrele, totul contribuie la senzația de neliniște. Nu e un film care te ia de mână și te ghidează, ci te aruncă direct în mijlocul acțiunii, lăsându-te să te descurci singur. Personajele sunt bine construite, cu motivații clare și reacții credibile. Lukas Alkdal și Ramona Chisom completează perfect distribuția, aducând un plus de realism și vulnerabilitate.
Un lucru care mi-a plăcut foarte mult a fost ritmul filmului. Nu se grăbește, dar nici nu stagnează. Își ia timpul necesar pentru a construi atmosfera, pentru a dezvolta personajele și pentru a intensifica suspansul. E ca și cum te-ar atrage treptat într-o spirală descendentă, de unde nu mai poți scăpa. Finalul, deși ambiguu, este perfect în ton cu restul filmului. Nu oferă răspunsuri clare, ci te lasă cu mai multe întrebări decât aveai la început. Și cred că tocmai asta e ideea. „Sonar” nu este un film despre monștri sau fantome, ci despre temerile noastre cele mai profunde, despre ceea ce se ascunde în subconștientul nostru.
E important de menționat că nu e un film pentru toată lumea. Dacă preferați horror-ul exploziv, cu mult sânge și efecte speciale, s-ar putea să fiți dezamăgiți. „Sonar” e un film mai subtil, mai psihologic, care mizează pe atmosferă și suspans. Cred că se potrivește mai mult celor care apreciază genul horror inteligent, care te pune pe gânduri și după ce ai ieșit din sala de cinema.
Mi-a adus aminte, într-un fel, de atmosfera din *The Witch*.