Data lansării: 2026-01-29
Regizor: Στάμος Τσάμης
Distribuție: Νικήτας Τσακίρογλου, Προκόπης Αγαθοκλέους, Παΐσιος Έξαρχος, Δημήτρης Ξανθόπουλος, Χριστίνα Παυλίδου
Rating TMDb: 0
Am ieșit din sala de cinema încărcat emoțional. Nu mă așteptam să mă impresioneze atât de mult filmul „Άγιος Παΐσιος”. Știam vag despre viața lui, mai citisem ici-colo, dar ecranizarea asta a reușit să-mi transmită ceva mult mai profund. E un film care te pune pe gânduri, te face să te oprești puțin din goana asta nebună și să te întrebi: „Oare chiar așa trebuie să trăim?”.
Povestea lui Paisie, de la copilăria petrecută în Cappadocia până la viața monahală de la Muntele Athos, e spusă cu o sensibilitate aparte. Nu e o hagiografie plictisitoare, cum te-ai aștepta poate de la un film despre un sfânt. Dimpotrivă, e un portret intim, uman, al unui om care a căutat răspunsuri și a ales o cale mai puțin bătătorită. Vedem îndoielile lui, frământările, momentele de bucurie și de tristețe. Vedem un om, nu o statuie.
Regizorul Stamos Tsamis a reușit să creeze o atmosferă de liniște și contemplație. Cadrele sunt atent construite, iar coloana sonoră te poartă parcă spre acea lume a sihăstriilor și a rugăciunii. Ritmul filmului e mai lent, e adevărat, dar cred că e necesar. Nu e un film de acțiune, e o invitație la reflecție.
Actorii sunt excepționali. Nu i-am recunoscut pe toți, dar fiecare a reușit să transmită emoția personajului său. Nikitas Tsakiroglou are o prezență scenică impresionantă, iar Prokópis Agathokléous aduce o căldură și o simplitate aparte. Dar poate cel mai mult m-a impresionat Paΐsios Éxarchos, care interpretează rolul sfântului în tinerețe. Are o privire atât de blândă și o voce atât de caldă, încât simți că ești în prezența unui om cu adevărat special.
Cred că „Άγιος Παΐσιος” e un film pentru cei care caută un sens mai profund în viață, pentru cei care sunt interesați de spiritualitate, dar și pentru cei care pur și simplu apreciază un film bine făcut, cu o poveste emoționantă și o interpretare impecabilă. Nu e un film ușor, te avertizez, dar e un film care merită văzut. Te atinge. Te face să simți.
Nu știu de ce, dar mi-a adus aminte de „Francesco”.
