Data lansării: 2026-01-28
Regizor: Jamie Luke Milligan
Distribuție: Alice Etches, Tom Kane, Mathew Dell
Rating TMDb: 0
“Baby On Board”. Auzisem de el, dar nu mă așteptam să mă prindă așa de tare. Uneori, comediile astea mai noi sunt un fel de fast-food cinematografic, bune de ronțăit o oră și jumătate, dar uitate complet după ce stingi televizorul. Ei bine, ăsta m-a făcut să zâmbesc zilele următoare.
Povestea e simplă, dar modul în care e spusă e genial. Un cuplu tânăr, amândoi cu cariere promițătoare, se trezesc în fața unei sarcini neașteptate. Panică, haos, discuții aprinse în miez de noapte, tot tacâmul. Dar, mai presus de toate, o tonă de umor fin, inteligent, care nu se bazează pe clişee ieftine. Nu e genul de comedie vulgară, deși are momentele ei de sinceritate brută. E mai degrabă o oglindă amuzantă a fricilor și a nesiguranței pe care le simțim cu toții când ne confruntăm cu schimbări majore în viață.
Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost subtilitatea cu care regizorul, Jamie Luke Milligan, a reușit să jongleze cu emoțiile. Nu forțează nicio reacție, nu te obligă să simți nimic. Pur și simplu te lasă să fii martorul acestei călătorii haotice, dar incredibil de umană. Iar actorii, Alice Etches, Tom Kane și Mathew Dell, sunt absolut fantastici. Au o chimie incredibilă, iar naturalețea lor te face să uiți că te uiți la un film. Par niște prieteni de-ai tăi care trec printr-o perioadă grea, dar pe care nu poți să nu-i iubești pentru imperfecțiunile lor.
Nu o să vă spun cum se termină, bineînțeles. Ar fi ca și cum aș dezvălui rețeta secretă a unui sos perfect. Dar vă pot spune că nu e o comedie siropoasă, cu final fericit forțat. E o comedie realistă, cu un final deschis, care te lasă cu un sentiment dulce-amar. E genul de film care te face să te gândești la propriile alegeri, la propriile frici, dar fără să te copleșească.
Atmosfera generală e caldă, primitoare, chiar dacă uneori situațiile prin care trec personajele sunt tensionate. Ritmul e bun, nu te plictisești nicio clipă, dar nici nu te simți asaltat de informații. E un echilibru perfect între umor, emoție și reflecție. E genul de film pe care l-aș recomanda cuiva care are nevoie de o gură de aer proaspăt, care vrea să râdă, să se emoționeze, dar și să se gândească puțin la viață. Nu e un film pentru cei care caută doar escapism pur și simplu. E un film pentru cei care apreciază umorul inteligent, personajele complexe și poveștile spuse cu suflet.
M-a dus cu gândul, cumva, la “Juno”.