Data lansării: 2026-02-01
Regizor: Lefteris Katramados
Distribuție: Vyronas Karatolos, Ernestos Kaparoudakis, Alexandros Chalkias, Giorgos Marketakis
Rating TMDb: 0
Am văzut “Dreamt” zilele trecute și încă mă bântuie. Nu e un film pe care să-l uiți imediat după ce iesi din sală, dimpotrivă, se cuibărește undeva în subconștient și revine în momente neașteptate. Genul ăla de film care te face să te mai uiți o dată peste umăr când ești singur acasă.
Povestea, în linii mari, urmărește un grup de prieteni care se trezesc prinși într-un ciclu bizar de vise lucide. La început, pare un fel de joc, o evadare din realitate, o oportunitate de a trăi fantezii fără consecințe. Dar, treptat, granița dintre vis și realitate începe să se estompeze, iar coșmarurile devin din ce în ce mai intense și mai greu de controlat. Ceea ce începe ca un joc inocent se transformă rapid într-o luptă disperată pentru supraviețuire.
Ce m-a impresionat cel mai mult a fost atmosfera. E apăsătoare, claustrofobică, cu o tensiune care crește constant pe parcursul filmului. Lefteris Katramados a reușit să creeze un univers oniric extrem de convingător, un labirint mental din care personajele nu mai pot ieși. Te simți captiv împreună cu ei, dezorientat și terifiat deopotrivă. Paleta de culori, jocul de lumini și umbre, totul contribuie la senzația asta de disconfort permanent.
Actorii joacă excelent. Vyronas Karatolos, Ernestos Kaparoudakis, Alexandros Chalkias și Giorgos Marketakis, toți au o prezență magnetică pe ecran și reușesc să transmită perfect stările contradictorii prin care trec personajele lor – de la euforia inițială a controlului asupra viselor, până la disperarea și paranoia pe măsură ce lucrurile scapă de sub control. Nu sunt niște super-vedete, ceea ce face totul și mai credibil. Par niște oameni normali prinși într-o situație anormală.
Ritmul filmului este, de asemenea, bine calibrat. Nu te plictisești niciun moment. Sunt scene intense, pline de acțiune, alternate cu momente mai contemplative, în care personajele încearcă să înțeleagă ce se întâmplă și să găsească o cale de ieșire. Finalul este ambiguu, lasă loc de interpretări, ceea ce, personal, mi se pare un plus. Nu îți dă răspunsuri facile, ci te obligă să te gândești la film și după ce l-ai văzut.
Nu aș recomanda “Dreamt” celor care caută un horror convențional, cu jump scares și efecte speciale ieftine. E un film mai cerebral, mai subtil, care explorează teme complexe, cum ar fi natura realității, puterea subconștientului și limitele controlului uman. Este cu siguranță pentru cei care apreciază un thriller psihologic cu elemente horror, care te ține cu sufletul la gură până la final. Dacă ești sensibil la scene violente sau la coșmaruri intense, s-ar putea să vrei să eviți “Dreamt”. Dar, dacă ești un fan al genului, cred că o să-l apreciezi.
E un film care te pune pe gânduri și care te va face să te întrebi de câte ori, de fapt, ești cu adevărat treaz. M-a dus puțin cu gândul la “Inception”.