Data lansării: 2026-01-18
Regizor: Matt Bosson
Distribuție: Russell Webb, Rosemary Dominguez
Rating TMDb: 0
Tocmai am ieșit de la “George & Rosa” și încă mă simt puțin tulburat. Nu în sensul rău, ci în sensul ăla bun, când un film te prinde pe nepregătite și te face să te gândești la el zile întregi. Știți senzația.
Nu știu cum au reușit, dar filmul ăsta are o atmosferă… greu de explicat. E ca o ceață densă, uneori apăsătoare, alteori învăluitoare. Te trage în poveste fără să-ți dai seama și te ține acolo până la final. E despre doi oameni, George și Rosa, surprinzător, nu? Dar nu e o simplă poveste de dragoste, e mult mai mult decât atât. E despre alegeri, despre regrete, despre șanse ratate și despre curajul de a o lua de la capăt, chiar și atunci când totul pare pierdut.
Nu vă așteptați la artificii vizuale sau efecte speciale spectaculoase. Filmul se bazează pe emoție, pe trăirile personajelor. Și Russell Webb și Rosemary Dominguez sunt absolut senzaționali. Nu mai văzusem de mult o chimie atât de bună pe ecran. Nu-ți dai seama dacă se plac sau se urăsc, dacă se mint sau sunt sinceri unul cu celălalt. E o ambiguitate care te ține cu sufletul la gură.
Regia lui Matt Bosson e discretă, dar eficientă. Nu se bagă în seamă, nu vrea să epateze, ci pur și simplu lasă povestea să curgă. Și curge bine, chiar dacă uneori ritmul e mai lent. Dar asta nu e neapărat un lucru rău. Te lasă să respiri, să te gândești, să simți.
Nu pot să vă spun exact despre ce e vorba în film, nu vreau să vă stric surpriza. Dar pot să vă spun că e un film despre oameni, despre viață, cu bune și cu rele. E un film care te face să te simți viu.
Cred că “George & Rosa” e un film care se adresează unui public mai matur, mai sensibil. Nu e un film pentru oricine. Dacă sunteți genul de persoană care preferă filmele cu multă acțiune și explozii, probabil că nu o să vă placă. Dar dacă sunteți genul de persoană care apreciază un film bine scris, bine jucat, cu o poveste emoționantă, atunci ar trebui să-l vedeți neapărat. Pregătiți-vă batistele, totuși. Eu am ieșit din sală cu ochii ușor umezi.
Un film asemănător, ca atmosferă și profunzime, mi s-a părut “Blue Valentine”.