Data lansării: 2026-01-31
Regizor: Esmond Yao
Distribuție: Daniel Sennett, Vito Kai, Sophia-Ann Lewis
Rating TMDb: 0
Am ieșit din sală cu un nod în gât și gânduri amestecate după ce am văzut “One in Five”. Nu e genul de film pe care-l uiți imediat, din contră, te urmărește mult timp după. Nu e un spectacol grandios, plin de efecte speciale. E o dramă simplă, dar profundă, despre viață, pierdere și acceptare.
Filmul se învârte în jurul a trei personaje principale, interpretate cu o sensibilitate remarcabilă de Daniel Sennett, Vito Kai și Sophia-Ann Lewis. Nu pot să spun prea multe despre poveste fără să stric surprizele, dar ideea e că urmărim felul în care viețile lor se intersectează în circumstanțe dificile. Fiecare dintre ei se confruntă cu propriile probleme, cu propriile demoni, și modul în care se sprijină (sau nu) reciproc e ceea ce dă greutate filmului.
Ce m-a impresionat cel mai mult e atmosfera. Regizorul Esmond Yao a creat un univers vizual intim și realist. Nu e un realism brutal, ci unul poetic, care te atrage în interiorul emoțiilor personajelor. Culorile sunt calde, dar ușor estompate, muzica e subtilă, dar prezentă – totul contribuie la crearea unei stări de melancolie dulce-amară.
Ritmul filmului e lent, dar nu plictisitor. Nu e un film pentru cei care caută acțiune continuă. E un film care cere răbdare, care te invită să te oprești din goana zilnică și să reflectezi asupra lucrurilor importante. E genul de film care te face să te gândești la relațiile tale, la alegerile pe care le faci și la impactul pe care-l ai asupra celor din jur.
Cred că “One in Five” e un film potrivit pentru cei care apreciază dramele psihologice, pentru cei care sunt dispuși să se confrunte cu emoții puternice și pentru cei care cred în puterea vindecătoare a conexiunilor umane. Nu e un film ușor, dar e un film onest, care te face să te simți mai uman. Nu e un film pe care l-aș recomanda cuiva care vrea doar să se distreze, dar e un film pe care l-aș recomanda oricui caută o experiență cinematografică autentică.
Actorii sunt absolut convingători, fiecare dintre ei aducând o nuanță unică personajului său. Sennett e perfect ca bărbatul sfâșiat de vinovăție, Kai e vulnerabil și curajos în același timp, iar Lewis emană o forță interioară impresionantă. Modul în care interacționează unii cu alții e credibil și emoționant. Regia lui Yao e subtilă, dar eficientă. Nu forțează notele emoționale, ci lasă personajele și povestea să vorbească de la sine.
Nu e genul de film care are răspunsuri clare la toate întrebările, dar e un film care te face să pui întrebări importante. Te pune în fața unor dileme morale complexe și te lasă pe tine să tragi concluziile. E un film despre speranță, chiar și în cele mai întunecate momente. E un film despre reziliență și despre capacitatea umană de a depăși obstacolele.
M-a dus cu gândul la “Manchester by the Sea”.