Data lansării: 2005-01-28
Regizor: Uwe Boll
Distribuție: Christian Slater, Tara Reid, Stephen Dorff, Will Sanderson, Ona Grauer
Rating TMDb: 3.243
Ah, “Alone in the Dark”… Un film care, să fiu sincer, mă face să zâmbesc ușor nostalgic. Nu e un film perfect, nici pe departe, dar are un farmec aparte, un fel de vinovăție plăcută. Îmi amintesc prima oară când l-am văzut. Eram adolescent și, bineînțeles, eram atras de orice avea un strop de horror și acțiune.
Povestea, în esență, te prinde imediat. E vorba despre Edward Carnby, un investigator paranormal care se trezește în mijlocul unei conspirații vechi de secole. Orfanii, experimente secrete, forțe întunecate care vor să invadeze lumea… sună a rețetă clasică, nu? Dar modul în care e amestecată, cu elemente din mitologia lui H.P. Lovecraft, îi dă un aer special. Carnby, interpretat de Christian Slater, are un trecut misterios, legat de un orfelinat unde s-au întâmplat lucruri ciudate. Acum, el și o echipă de elită se luptă să împiedice o amenințare extraterestră să pună stăpânire pe Terra.
Recunosc, nu e genul de film care să câștige Oscaruri. Dialogurile sunt uneori cam forțate, iar efectele speciale, ei bine, trădează puțin epoca în care a fost făcut. Dar, în ciuda acestor mici imperfecțiuni, atmosfera filmului e captivantă. Are o tentă gotică, întunecată, care te ține cu sufletul la gură. Mă prind de multe ori că sunt mai atent la atmosfera creată decât la acțiunea propriu-zisă.
Uwe Boll, regizorul, are un stil… să spunem, unic. Nu e un cineast pe gustul tuturor, dar trebuie să-i recunoaștem curajul. El a încercat să aducă pe ecran universul întunecat și complex al jocului video omonim, și, în ciuda criticilor, cred că a reușit să creeze un film memorabil, fie și numai pentru controversele pe care le-a stârnit.
Tara Reid, în rolul Alinei Cedrac, adaugă un plus de mister și, să fim serioși, și un pic de sex-appeal poveștii. Stephen Dorff, cu rolul său de comandant al echipei 713, aduce un echilibru necesar între acțiune și suspans.
Nu e un film pentru cei care caută realism sau o narațiune impecabilă. “Alone in the Dark” e un guilty pleasure, un film care se savurează cu o doză de auto-ironie și cu dorința de a te lăsa purtat într-o lume unde paranormalul și acțiunea se întâlnesc într-un mod… neconvențional. Dacă ești fan al genului horror cu accente SF, al filmelor cu monștri și conspirații, atunci e posibil să te bucuri de el. Dacă preferi filmele rafinate și subtile, poate ar fi mai bine să te orientezi spre altceva.
Cred că merită văzut cel puțin o dată, fie și doar pentru a-ți forma propria opinie. Nu e un film care te va schimba, dar e un film care te poate distra, dacă ești dispus să-i acorzi o șansă. Te va face să te întrebi ce se ascunde în întuneric… și poate, doar poate, te va face să verifici încuietorile de la ușă înainte de culcare.
Un film cu o atmosferă similară, deși cu o abordare ușor diferită, este *Event Horizon*.