Data lansării: 2026-01-17
Regizor: Elena Goldberg
Distribuție:
Rating TMDb: 10
Am așteptat “Sweet Cherries Ahead” cu sufletul la gură de când am văzut primul trailer. Atmosfera aia apăsătoare, muzica aia sinistră… simțeam că o să fie ceva special. Și, sincer, nu m-a dezamăgit. Nu e un film pentru toată lumea, asta e clar, dar dacă ai stomac și apreciezi horror-ul psihologic, o să te prindă ca un clește.
Povestea, în linii mari, e despre o tânără care se mută într-un orășel uitat de lume, moștenind casa bunicii sale. Locul pare idilic la prima vedere, cireșii sunt plini de fructe, oamenii zâmbitori… dar sub suprafața asta perfectă se ascund secrete întunecate. Secvența aia cu festivalul cireșelor… brrr, încă mai am fiori! Nu vreau să dau spoilere, dar să zicem că nu sunt exact cireșe ceea ce pare.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost felul în care Elena Goldberg a construit tensiunea. Nu e vorba de jump scares ieftine, ci de o senzație constantă de neliniște, de ceva care pândește la colț. Camera se mișcă lent, explorând colțurile întunecate ale casei și ale minții personajelor. Dialogurile sunt puține, dar pline de subînțelesuri. Simți că ceva rău se va întâmpla, dar nu știi exact când și cum, iar asta te ține lipit de ecran.
Actrița principală, deși nu e un nume foarte cunoscut, a fost o alegere genială. Are o expresivitate incredibilă și transmite perfect starea de confuzie și de paranoia a personajului. O vezi cum se transformă, cum se dezintegrează sub presiunea secretelor pe care le descoperă. Nici ceilalți actori nu sunt de lăsat mai prejos, fiecare personaj contribuind la atmosfera generală de suspans. Localnicii, cu zâmbetele lor forțate și privirile ascunse, sunt absolut terifianți.
“Sweet Cherries Ahead” nu e un film pe care îl uiți ușor. Te face să te gândești la ce se ascunde sub aparențe, la cât de ușor poate fi manipulat cineva și la limitele până la care poate merge o comunitate pentru a-și proteja secretele. E un film greu, care te pune la încercare, dar care te și recompensează cu o experiență cinematografică intensă și memorabilă. Nu e un film pe care l-aș recomanda cuiva care caută doar entertainment ușor. Dar dacă ești fan al horror-ului inteligent, care te face să te simți inconfortabil și să te gândești la el zile întregi după ce l-ai văzut, atunci dă-i o șansă.
Mi-a amintit puțin de “Midsommar”.