Data lansării: 2025-12-31
Regizor: Matthew Eyre
Distribuție: Peter Norris, James Bryan, Helen Eyre, Nigel Eyre, Henry Popel
Rating TMDb: 0
Am văzut zilele trecute o comedie care mi-a rămas în minte, un film care reușește să te binedispună și să te facă să te simți… ca acasă. Se numește „Driving Home for Christmas” și, deși titlul te-ar putea duce cu gândul la o producție siropos-previzibilă despre Crăciun, crede-mă, e mult mai mult de-atât.
Filmul ne aruncă direct în mijlocul unei familii disfuncționale, dar surprinzător de simpatică, care încearcă să ajungă acasă pentru sărbători. Doar că, pe drum, lucrurile iau o întorsătură… neașteptată. Nu vreau să divulg prea mult, dar să zicem că un incident bizar îi obligă să facă un ocol printr-o zonă aparent uitată de lume, unde realitatea începe să se contopească cu fantezia.
Călătoria lor devine una plină de peripeții, în care se confruntă cu personaje excentrice și situații care mai de care mai absurde. Și, pe măsură ce înaintează, încep să se confrunte și cu propriile lor probleme, secrete și regrete. E un carusel emoțional, te asigur!
Matthew Eyre a reușit să creeze o atmosferă caldă, dar și ușor bizară, care te ține cu sufletul la gură. Imaginea e superbă, cu peisaje de iarnă care parcă ies din cărțile de povești, iar coloana sonoră completează perfect starea de spirit. Nu e un film cu efecte speciale spectaculoase, dar compensează prin originalitate și prin modul în care reușește să te implice emoțional.
Distribuția e excelentă. Peter Norris, James Bryan, Helen Eyre, Nigel Eyre și Henry Popel se potrivesc perfect în rolurile lor și reușesc să dea viață unor personaje complexe, cu care te poți identifica ușor. Nu sunt actori cunoscuți de publicul larg, dar asta nu face decât să adauge un plus de autenticitate filmului. Simți că te uiți la o familie reală, cu bune și cu rele.
„Driving Home for Christmas” nu e o comedie clasică, cu glume ușoare și situații previzibile. E un film inteligent, cu un umor subtil, care te face să gândești și să simți. Nu e nici un film de acțiune, nici un thriller palpitant. E o poveste despre familie, despre acceptare, despre iertare și, mai presus de toate, despre magia Crăciunului – dar nu aia comercială, ci aia autentică, care se ascunde în gesturile mici și în momentele petrecute alături de cei dragi.
Cred că s-ar potrivi perfect celor care apreciază filmele cu o poveste originală, cu personaje bine conturate și cu o atmosferă aparte. Dacă îți plac filmele care te fac să râzi, să plângi și să te gândești la viață, atunci „Driving Home for Christmas” e pentru tine. E genul de film pe care îl revezi cu drag și care te lasă cu un sentiment plăcut, călduros, chiar și după ce se termină.
Mi-a adus aminte, într-un fel, de „About Time”.