Data lansării: 2024-06-07
Regizor: Daina Oniunas-Pusić
Distribuție: Julia Louis-Dreyfus, Lola Petticrew, Arinzé Kene, Leah Harvey, Jay Simpson
Rating TMDb: 6.778
Tocmai am ieșit de la vizionarea filmului „Tuesday” și încă sunt un pic… derutat, dar într-un mod bun. Știți senzația aia când vezi ceva care te zguduie puțin, care nu te lasă să te așezi comod în scaunul obișnuit al așteptărilor? Ei bine, asta am simțit eu.
Filmul nu e ușor. Deloc. E despre o mamă, Zora, interpretată magistral de Julia Louis-Dreyfus, care încearcă să facă față unei realități sfâșietoare. Fiica ei, Tuesday, trăiește cu o boală misterioasă care o ține legată de un aparat. Dar în poveste intră un personaj cu totul neașteptat: un papagal gigantic, care pare să aibă o legătură stranie cu destinul lui Tuesday. Sună ciudat, știu. Dar e genul ăla de ciudat care te atrage, care te face să vrei să înțelegi.
Regia lui Daina Oniunas-Pusić e… îndrăzneață. Nu se sfiește să folosească metafore vizuale puternice, simboluri care te lovesc direct în plex. Uneori, e copleșitor. Dar e și frumos, într-un fel sinistru. Coloana sonoră completează perfect atmosfera asta apăsătoare, dar plină de sensibilitate.
Lola Petticrew, în rolul lui Tuesday, e pur și simplu electrizantă. Chiar și prin intermediul privirii și a gesturilor mici, reușește să transmită o forță interioară incredibilă. Relația dintre Zora și Tuesday e inima filmului, iar chimia dintre cele două actrițe e palpabilă. Suferința, dragostea, disperarea – totul e acolo, crud și autentic.
Nu e un film pentru oricine, trebuie să recunosc. Dacă sunteți genul de persoană care caută o evadare lejeră și o poveste simplă, probabil că o să fiți dezamăgiți. „Tuesday” e un film care te provoacă, care te face să te gândești la viață, la moarte, la relațiile pe care le avem cu cei dragi. Te face să te întrebi ce înseamnă, de fapt, să spui „adio”.
Ritmul e lent, deliberat. Nu se grăbește să ajungă la o concluzie, te lasă să te pierzi în emoțiile personajelor. Uneori, am simțit nevoia să iau o pauză, să respir adânc. E un film care cere răbdare, dar care te recompensează cu o experiență cinematografică profundă și memorabilă.
Mi-a plăcut foarte mult cum filmul jonglează cu elemente fantastice și cu o dramă umană foarte puternică. Papagalul ăla uriaș nu e doar un element bizar, e un simbol al acceptării, al eliberării, al confruntării cu inevitabilul. Arinzé Kene și Leah Harvey au roluri mai mici, dar importante, și contribuie la complexitatea emoțională a poveștii.
Nu e un film fericit, să fie clar. Dar e un film onest, curajos, care te face să te simți viu. E genul de film care rămâne cu tine mult timp după ce se termină, care te face să te gândești la el zile întregi.
Nu știu dacă l-aș recomanda cuiva care e într-o dispoziție proastă. Dar dacă sunteți deschiși la o experiență cinematografică neconvențională, la o poveste care vă va pune la încercare emoțiile, atunci „Tuesday” merită cu siguranță văzut.
A avut un vibe ușor asemănător cu *The Fall*.