Data lansării: 2025-07-16
Regizor: Ari Aster
Distribuție: Joaquin Phoenix, Deirdre O’Connell, Emma Stone, Micheal Ward, Pedro Pascal
Rating TMDb: 6.4
Am auzit despre „Eddington” cu luni bune înainte să îl văd, iar așteptările erau uriașe. Un western-comedie-crimă regizat de Ari Aster? Cu Joaquin Phoenix, Emma Stone și Pedro Pascal în aceeași ecuație? Cum să nu fii curios? Și pot să spun că, deși e un carusel de emoții și stiluri, undeva, filmul reușește să livreze o experiență cu totul specială.
Acțiunea se petrece într-un orășel minier izolat, un loc bântuit de fantomele trecutului și, mai ales, de lăcomie. Phoenix îl joacă pe șeriful local, un tip mai degrabă blând și naiv, prins la mijloc între interesele corporatiste care vor să exploateze resursele zonei și o populație locală tot mai disperată. Pe de altă parte, avem o familie bogată, condusă de un personaj cinic și manipulator interpretat de O’Connell, care încearcă să pună mâna pe tot ce mișcă în Eddington. Emma Stone și Micheal Ward aduc un plus de dinamism și mister, personajele lor având agende proprii, greu de descifrat la prima vedere.
Ceea ce face Aster e să amestece genurile cu o nonșalanță debordantă. Sunt scene tipice de western, cu dueluri tensionate și peisaje aride, dar și momente de comedie neagră absolut savuroase, unde absurdul atinge cote maxime. Iar crima, ei bine, ea mocnește permanent sub suprafață, amenințând să explodeze în orice moment. Filmul nu se sfiește să abordeze teme grave, precum corupția, inegalitatea socială și impactul distructiv al capitalismului, dar o face printr-un filtru ironic și chiar macabru.
Phoenix este, ca de obicei, electrizant. Reușește să transmită perfect vulnerabilitatea și idealismul șerifului său, făcându-l extrem de simpatic, chiar și atunci când ia decizii discutabile. Iar Emma Stone radiază, chiar dacă personajul ei e învăluit în mister. Chimia dintre actori e palpabilă, contribuind la crearea unei atmosfere încărcate de tensiune.
Ritmul filmului e deliberat lent, oferind spectatorului timp să se familiarizeze cu personajele și cu atmosfera sufocantă din Eddington. Pe mine m-a prins atmosfera asta, deși recunosc că, pe alocuri, am simțit că Aster se pierde un pic în detalii, uitând să mai strângă șuruburile narative. E un film care cere răbdare, dar răsplătește cu o experiență cinematografică memorabilă.
Nu e pentru toată lumea, asta e clar. Dacă nu ești fan al stilului lui Aster, cu siguranță te va irita. Dar dacă ești genul de cinefil care apreciază filmele provocatoare, care te pun pe gânduri și te scot din zona de confort, „Eddington” e o alegere inspirată. E un film care te va bântui mult timp după ce ai ieșit din sala de cinema.
Cred că fanii „Bone Tomahawk” ar putea aprecia „Eddington”.