Data lansării: 2025-12-25
Regizor: Christian Boucher
Distribuție: Chispita “Chi Chi”, Alejandro Carter
Rating TMDb: 7
Am văzut “The Marvelous Adventure of Chispita the Dog” și pot spune că am zâmbit mai mult decât credeam că mai pot. Serios, cine știa că un câine poate să fure toată atenția într-un film? Dar Chispita, sau Chi Chi cum o alintă probabil prietenii ei, nu e un câine oarecare. E o scânteie de energie pură, un magnet de probleme și, paradoxal, soluția multora dintre ele.
Filmul te prinde repede în vârtejul aventurilor ei. Totul începe când Alejandro Carter, un tip aparent banal cu o viață destul de anostă, se trezește brusc cu Chispita în brațe – la propriu. Nu spun cum ajunge acolo, că stric surpriza, dar e un moment amuzant, tipic pentru tonul general al filmului. De aici, totul se complică într-un mod delicios. Chispita nu e un animal de companie ușor de ținut sub control. E plină de idei, de inițiativă (uneori cam dezastruoasă) și are un talent nativ pentru a-l băga pe Alejandro în bucluc.
Regia lui Christian Boucher mi s-a părut inteligentă. Reușește să mențină un echilibru fin între umor și emoție, fără a cădea în sentimentalism ieftin. E un film care te face să râzi cu gura până la urechi, dar care, în același timp, atinge niște coarde sensibile. Modul în care a lucrat cu Chispita e remarcabil. Nu știu cum a făcut-o, dar câinele ăsta chiar joacă!
Alejandro Carter, pe de altă parte, e stâlpul de stabilitate de care Chispita are nevoie. E un personaj simpatic, cu care te poți identifica ușor. Evoluția lui de la un tip timid și nesigur la un partener de nădejde pentru Chispita e credibilă și emoționantă. Interacțiunea dintre cei doi e, de fapt, sufletul filmului. E o relație plină de neprevăzut, dar și de loialitate și afecțiune.
Nu vă așteptați la un film complicat, plin de simboluri ascunse. “The Marvelous Adventure of Chispita the Dog” e un film simplu, dar făcut cu multă pasiune și cu un simț al umorului contagios. E perfect pentru o seară în familie, pentru o după-amiază ploioasă sau pur și simplu pentru o oră și jumătate de relaxare totală. Cred că ar fi pe placul copiilor, dar și al adulților care au nevoie de o doză de optimism și de o amintire că lucrurile bune pot apărea când te aștepți mai puțin.
Atmosfera e una caldă, primitoare. Te simți bine de la început până la sfârșit. Ritmul e alert, dar nu sufocant. Nu ai timp să te plictisești, dar nici nu te simți copleșit de avalanșa de evenimente. E un film care te face să te simți bine cu tine și cu lumea din jur. E o gură de aer proaspăt într-o mare de filme care se iau prea în serios.
Mi-a amintit puțin de “Beethoven”.
