Data lansării: 2026-01-22
Regizor: Mia Siodmok
Distribuție: Olivia Merunovich, Isla Connolly, Gia Do
Rating TMDb: 10
Am ieșit din sala de cinema cu un nod în gât și o senzație stranie, ca și cum cineva mi-ar fi citit gândurile cele mai ascunse. „7 Minutes Of Brain Activity After Death” e genul ăla de film care te urmărește mult după ce se termină genericul, care se insinuează în mintea ta și te obligă să te gândești la lucruri la care, poate, preferai să nu te gândești deloc.
Nu e un film ușor, asta e clar. Te aruncă direct într-o lume delicată, fragilă, unde granița dintre viață și moarte e mai subțire ca niciodată. E vorba despre trei femei, Olivia, Isla și Gia, ale căror destine se intersectează într-un mod cu totul neașteptat. Nu vă pot spune exact cum, pentru că aș strica toată magia, dar vă pot spune că e o poveste despre iubire, pierdere, regret și, mai presus de toate, despre speranță.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult e modul în care Mia Siodmok, regizoarea, a reușit să creeze o atmosferă atât de intimă, atât de viscerală. Fiecare cadru, fiecare privire, fiecare tăcere transmite enorm de mult. E un film care se simte, mai mult decât se vede. Te atinge direct la suflet și te lasă fără cuvinte.
Olivia Merunovich, Isla Connolly și Gia Do sunt absolut fenomenale. Reușesc să-și intre atât de bine în pielea personajelor, încât uiți complet că te uiți la un film. Le simți durerea, le simți bucuria, le simți teama. Sunt atât de autentice, atât de credibile, încât devin aproape parte din tine. Nu e o interpretare ostentativă, nu e un joc actoricesc bazat pe artificii. E o naturalețe dezarmantă, o vulnerabilitate sfâșietoare.
Ritmul filmului e lent, deliberat, aproape hipnotic. Nu e un film pentru cei care caută acțiune și suspans. E un film pentru cei care sunt dispuși să se lase purtați de val, să se piardă în contemplare, să se conecteze cu emoțiile personajelor. E un film care are nevoie de răbdare, de atenție, de deschidere.
Nu pot să spun că e un film perfect. Are momentele lui de ezitare, de incertitudine. Dar cred că tocmai aceste imperfecțiuni îl fac atât de uman, atât de real. Nu e un film lustruit, prefabricat, menit să placă tuturor. E un film sincer, onest, care își asumă riscuri și care nu se teme să abordeze teme dificile, inconfortabile.
Cred că „7 Minutes Of Brain Activity After Death” e un film pentru cei care apreciază cinemaul de artă, pentru cei care caută experiențe cinematografice profunde, pentru cei care nu se tem să simtă. E un film care te va face să plângi, să râzi, să te gândești, să te întrebi. E un film care te va schimba, într-un fel sau altul. E genul de film care rămâne cu tine mult timp după ce se termină, care se transformă într-o amintire prețioasă, într-o lecție de viață.
Dacă v-a plăcut, cred că ați aprecia și “Eternal Sunshine of the Spotless Mind”.